De ce ai fost tu?

Se spune ca inimii nu ii poti porunci..De aceea inima mea te-a ales pe tine..Dar zilele astea mi-am dat seama ca nu meriti, dar nu ma pot lasa de a te iubi. E ca o dependenta de care nu pot scapa. M-as duce intr-un loc, doar cu visele mele, un creion si un carnet, pentru a imi lasa toate gandurile scrise, poate le-ar gasi cineva, cand eu poate voi fi departe..As vrea sa pot pleca departe, unde imaginea ochilor tai sa nu ma ajunga, unde caldura bratelor tale sa nu ma mai cuprinda, unde linistea sarutului tau sa nu se mai auda ca un ecou in capul meu..Dar iata-ma ! Sunt tot aici..De ce? Pentru ca daca as pleca nu te-as mai vedea in fiecare zi aruncandu-mi cate o privire pe care nu o mai pot descifra, nu te-as mai vedea cu ele...poate nu te-as mai simti ranindu-ma... Dar acum depind de tine..Umbra iubirii pe care o data mi-ai purtat-o, poate inca mi-o porti, pe care eu ti-o port si ti-o voi purta mult timp este inca in sufletul meu, nu imi da o clipa de liniste..Nu ma pot regasi decat in ochii tai , cand ma privesti bland in momente tihnite..Pacat ca acele momente sunt putine, dar asa cum depind de tine, depind si de ele...Uneori imi pare rau ca te iubesc, stiu ca nu are rost sa plang pentru tine, sa irosesc atatea lacrimi pentru un nepasator, un ucigas al spiritului meu, un demon care se hraneste cu linistea mea, care nu-mi da pace si este cu mine mereu , pe care il simt in spatele si in inima mea, dar de care nu pot sa scap...De aceea..Te-am iubit ieri, te iubesc azi si poate te voi iubi si maine !