Candidati la fericire

Mi-am petrecut toata viata asteptand ca o straina intr-o gata. Am asteptat fericirea...in ultima scrisoare imi spuneai ca m-am schimbat. Nu m-am schimbat. Sunt aceeasi , doar ca nu ma cunosti , nu m-ai cunoscut niciodata. Tu iti masori totul , oferi iubire intr-un mod echilibrat..eu am daruit totul si iti ceream lacoma acelasi lucru. Dar tu nu puteai sa imi dai totul. Sau nu voiai...acum imi e tot una. Am fost pedepsita fiindca am trait o fictiune. Omul n-are dreptul sa traiasca decat realitatea , chiar daca-l nemultumeste , si n-are dreptul sa traiasca decat ceea ce poate arata la lumina zilei , oricat de imperfect ar fi. Mi-aduc aminte acum de-o mxima dintr-o carte : ''scrie numai ceea ce poti semna , fa numai gesturile pe care le poti face de fata cu altii ''.
Iar noi ne-am inchipuit ca ne putem sustrage controlului , judecatii. Eu am cersit nedemn , caci acum imi dau seama ca nu trebuia. Zile intregi ma uitam in oglinda si imi vedeam doar picioarele , caci tu imi spuneai ca iti plac picioarele mele..si asa traiam doar prin tine , imi simteam bataile inimii : 6 pentru mine , 6 pentru tine..